Am auzit cu totii de mesaje subliminale. Cand spunem mesaje subliminale, ne gandim la acele mesaje care sunt primite de receptor inconstient, urmand ca acesta sa reactioneze la ele. Aceste mesaje nu pot fi recunoscute de constientul uman, dar pot afecta subconstientul, influentand pozitiv sau negativ gandurile si actiunile subiectului.
Termenul a fost folosit pentru prima data de catre E.W. Scripture, in 1898, in publicatia “The New Psychology”.
Isteria mesajelor publicitare subliminale a fost lansata in 1957, cand James Vicary, cercetator in domeniul marketing-ului a anuntat ca a realizat un test de 6 saptamani intr-un cinematograf din New Jersey, folosind un proiector ce insera cadre cu o durata de 1/3.000 secunde in care apareau mesajele “Beti Coca-Cola” si “Va e foame? Mancati popcorn”, la interval de cate 5 secunde. Vicary sustinea ca vanzarile la Coca-Cola si PopCorn au crescut,in urma testului,cu 57,8% si respectiv 18,1%, apreciind astfel ca este vorba despre „publicitate subliminala”.
Publicarea acestor rezultate a declansat un imens scandal mediatic, iar in 1958 televiziunile au interzis utilizarea de mesaje subliminale.
Totusi, in 1962, dr. Henry Link, i-a cerut lui Vicary sa repete experimentul. De data aceasta, vanzarea de floricele si racoritoare nu a inregistrat nici o crestere, iar Vicary s-a vazut nevoit sa recunoasca, in revista “Advertising Age”, faptul ca inventase intregul experiment din New Jersey, care nu avusese loc.
Cu toate acestea, publicul a continuat sa ramana convins ca mesajele subliminale sunt pe cat de subversive, pe atat de eficiente. Mai mult, conform unui studiu realizat in Marea Britanie oamenii pot percepe mesajele subliminale, in special daca acestea sunt negative.
De departe, cea mai intensa dezbatere pe tema publicitatii subliminale a fost in timpul campaniei electorale din SUA, in anul 2000. Este vorba de un spot publicitar al republicanilor care lua in deradere propunerea lui Al Gore, contracandidatul lui George Bush, de a legifera comercializarea drogurilor pe baza de prescriptie medicala. In spot aparea o banda pe care scria „Bureaucrats Decides“, constatandu-se ca, inainte sa apara tot sloganul, apareau, pentru o fractiune de secunda, numai literele din mijloc, respectv „rats“ (sobolani), facandu-se astfel o legatura cu sloganul electoral „Kill the rat, kill the cat, kill the dirty Democrat“.
Autorităţile au cercetat acest spot fără a decide însă vreo sancţiune. George W. Bush a respins acuzaţiile ca fiind o prostie, dar creatorul spotului, după ce a negat că mesajul ar fi apărut în mod voit, a recunoscut după câţiva ani că era vorba de un truc pentru a atrage atenţia alegătorilor.
Si la noi, ca in majoritatea tarilor, acest tip de reclama este interzisa, potrivit Legii Audiovizualului, utilizarea de tehnici subliminale in cadrul publicitatii sau teleshopping-ului sunt interzise, insa este foarte greu de identificat gradul in care sunt sau nu folosite mesajele subliminale.
Unii dintre specialisti sunt de parere ca la noi nu prea exista publicitate subliminala, ci mai degraba mascata. Publicitarii considera ca povestile despre publicitatea subliminala sunt ca si cele despre OZN-uri, „Nimeni nu le-a vazut sau simtit, dar toata lumea vorbeste despre ele ca si cum ar fi o experienta de viata”, dupa cum afirma Razvan Capanescu, Creative Director Ogilvy & Mather.
publicitatea subliminala este foarte greu de depistat si de catre specialisti, iar de public cu atat mai mult.
RăspundețiȘtergere